Meditația: căutarea propriului Eu

Guru: Ghidul spiritual

de Dada Jyotirupananda

În postura de căutători spirituali, tu și cu mine avem de-a face cu multe încercări. De exemplu, viața noastră de zi cu zi s-ar putea să nu încurajeze sau să sprijine meditația sau dorința de trezire interioară. Dacă oamenii te văd stând timp îndelungat cu ochii închiși, se vor gândi că încerci să te izolezi sau să te eliberezi de lume. Când îmi sunt adresate întrebări legate de acest lucru, le explic că meditația mă ajută să intru în contact cu întreaga grădină a vieții. Învăț să văd mai mult decât mica potecă din colțul de grădină pe unde am umblat toată viața mea.

E posibil să avem dubii interioare, precum și distracții exterioare. Eu întâlnesc deseori meditatori care și-au croit un fel de grilă cronologică pentru a-și calcula succesul în meditație. Ei consideră că trebuie să atingă un anumit nivel de progres într-un timp anume. Dacă nu reușesc asta, înseamnă că meditația nu îi ajută (sau că pur și simplu nu reușesc ei să o facă). Totuși, precum am sugerat mai devreme, nu avem întotdeauna instrumentele necesare să măsurăm succesul sau progresul spiritual. Antrenamentul nostru, atât la școală sau acasă, ne poate ajuta să înțelegem că avem anumite calificări academice sau tehnice, dar puțini dintre noi învată – la școală sau acasă – cum să măsoare progresul spiritual. Numai experiența și răbdarea ne pot ajuta să înțelegem cum să măsurăm progresul spiritual.

Depășirea provocărilor – atât interioare, cât și exterioare – ne conferă mai multă tărie mentală. Acestă tărie sporită ne face mai ușoară călătoria spirituală.

Oamenii îmi spun deseori că pare anevoios găsirea unui guru, a unui învățător potrivit. Oare acest învățător stă ascuns pentru un motiv anume? Nu, deși uneori așa pare. Totuși, învățătorul este mereu acolo, trebuie doar să faci câțiva pași pe calea spirituală pentru a-l găsi. Poate că acest guru așteaptă momentul potrivit din viața ta. Atunci când te uiți la o pădure din depărtare, ți se pare că toți copacii sunt la fel, dar atunci când pășești înăuntrul pădurii, poți observa o varietate de copaci. Poți observa și florile care înfloresc în mijlocul pădurii. Așa cum nu vedem florile până când nu pășim în pădure, la fel nu vedem – sau recunoaștem – învățătorul potrivit, până ce nu pășim pe calea spirituală.

Evoluția ta spirituală și dorința, alături de simțul discernământului, te vor ajuta să îți găsești guru-ul potrivit. Există o veche zicală în India: “Dacă un hoț de buzunare va întâlni un sfânt, acesta îi va observa doar buzunarele.” Dimpotrivă, sfântul, la vederea hoțului, va vedea posibilitatea binelui ce se află în acea persoană. În asemenea situație, un sfânt înțelept își va ține și mâna aproape de portmoneu. Cu toate astea, nu se va grăbi să-l catalogheze ca fiind un hoț. Asta doar i-ar întări imagine pe care o are despre sine, îngreunând și mai mult îndreptarea sa. Un sfânt excepțional va fi capabil să trezească dorința spirituală într-un hoț.

Anandamurti a trecut printr-o situație similară, în vremea când era student în Calcutta. Calea sa spirituală îi arătase multe despre viață, despre adevăratele nevoi și dorințe ale umanității. Cu toate astea, nu începuse încă să predea Yoga.

Într-o zi se plimba pe o latură liniștită a malului râului Hooghli din Calcutta. Soarele apunea și el stătea singur, pierdut în gânduri. Deodată avu o presimțire întunecată. Privind în jurul său, văzu un bărbat solid, mare, amenințător, ținând în mână un cuțit. Omul îl somă să îi dea toți banii.

Anandamurti stătu în continuare liniștit. Apoi, ca și cum ar fi vorbit unui vechi prieten, îi spuse: “Ce vrei tu cu adevărat, Kalicharan?”. Bărbatul, Kalicharan Bannerjee, era un hoț și un criminal notoriu. Nu putea înțelege cum de acest tânăr subțirel și manierat îi știa numele. De ce acest tinerel nu tremura în fața lui de frică? De ce stătea nederanjat în fața lui, vorbindu-i într-un mod atât de natural?

Vocea, cuvintele și comportarea lui Anandamurti atinseră o coardă sensibilă din firidele minții lui Kalicharan. Anandamurti îl chemă pe Kalicharan să se apropie și să se așeze lângă el. În scurt timp îl făcu să înțeleagă că avea mult mai multe de făcut cu viața sa decât să fure și să ucidă. La scurtă vreme după asta, Kalicharan îl rugă pe Anandamurti să îl ajute în a-și găsi împlinirea spirituală. A primit un botez tantric prin scăldarea în râu, iar apoi Anandamurti l-a învățat cum să mediteze.

Kalicharan, cunoscut mai târziu cu numele de Kalikananda Avadhuta, și-a început călătoria spirituală în prezența guru-lui său. Cei mai mulți dintre noi nu găsim o asemenea conexiune imediată. Nu mult după ce am pornit în călătoria mea de împlinire spirituală, mi-am dat seama că și eu ar trebui să am un învățător, un guru care să mă poată ghida în această călătorie. Pe parcurs ce această dorință a devenit mai puternică, am intrat în contact cu învățători, și cu discipolii și adepții acestora.

 

întreaga carte a lui Dada Jyotirupananda poate fi cumpărată de aici:

http://www.goodreads.com/book/show/7407062-meditation

Spread the love